Conform site-ului oficial al Serbiei
Legalizarea documentelor (așa-numita „legalizare completă”)
Documentele oficiale emise pe teritoriul Republicii Serbia pentru utilizare în străinătate sunt certificate în baza Legii privind legalizarea documentelor în comunicarea internațională („Monitorul Oficial al RSF Iugoslavia” 6/1973 și „Monitorul Oficial al SCG”). Nr. 1/2003 – Carta Constituțională).
Certificarea unui document oficial, în sensul prezentei legi, confirmă autenticitatea semnăturii persoanei care a semnat documentul și autenticitatea ștampilei aplicate pe document.
De regulă, se legalizează sursa, originalul documentului. Traducerea se legalizează la fel ca și originalul documentului.
1. Președintele instanței de prim grad, adică judecătorul desemnat de acesta, prin semnătura și ștampila instanței, atestă autenticitatea documentelor emise de autoritățile situate pe teritoriul acestei instanțe;
2. Ministerul Justiției al Republicii Serbia verifică semnătura președintelui instanței și ștampila instanței pe documentele emise în Republica Serbia;
3. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Serbia, prin semnătura persoanei autorizate și ștampila Ministerului, confirmă semnătura și ștampila Ministerului Justiției pe baza semnăturii depuse spre păstrare a persoanei autorizate să legalizeze;
4. Documentele interne legalizate în acest mod se înmânează autorității străine (misiunii diplomatice-consulare a țării în care va fi utilizat documentul, acreditată în Republica Serbia).
Documentele publice emise de autoritățile și organizațiile republicane și provinciale nu necesită legalizare prealabilă de către instanță și Ministerul Justiției, ci sunt legalizate direct de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Serbia.
Procedura conform Convenției de la Haga privind eliminarea cerinței de legalizare a documentelor oficiale străine (apostilă)
În cazul în care documentele oficiale emise în Republica Serbia sunt utilizate în țări care au semnat Convenția de la Haga privind eliminarea cerinței de legalizare a documentelor oficiale străine, autenticitatea acestora va fi confirmată de președintele instanței sau de un judecător autorizat al instanței competente de prim grad, prin semnătura sa și ștampila instanței.
Legalizarea notarială conform Convenției de la Haga se efectuează atât pe originalul documentului, cât și pe anexa acestuia.
Forma de confirmare este prevăzută în mod special de Convenția de la Haga și este realizată sub formă de ștampilă, în care se înscriu anumite date (ștampila „Apostilă”).
Certificatul, întocmit în modul stabilit, confirmă autenticitatea semnăturii, identitatea persoanei care a semnat documentul, precum și autenticitatea sigiliului sau ștampilei cu care este însoțit documentul.
Semnătura și sigiliul de pe certificat (ștampilă) sunt scutite de orice altă autentificare, iar documentul astfel legalizat este utilizabil în toate țările care au semnat Convenția de la Haga.
Convenția de la Haga nu se aplică documentelor administrative legate de o tranzacție comercială sau vamală, precum și documentelor emise de reprezentanțele diplomatice-consulare.
În Republica Serbia, pentru legalizarea documentelor în baza Convenției de la Haga, este competentă instanța de prim grad de la locul unde se află autoritatea care a emis documentul respectiv.
Puteți afla care țări sunt părți la Convenția privind eliminarea cerinței de legalizare a documentelor oficiale străine pesite-ul Conferinței de la Haga.
Convenția de la Viena privind eliberarea extraselor din registre în mai multe limbi din 1976
Extrasele din registre, emise pe formulare multilingve, pot fi utilizate în statele-părți ale Convenției de la Viena privind eliberarea extraselor din registre în mai multe limbi din 1976.
Puteți verifica care țări sunt părți la această Convenție pe site-ul acest site.
Când nu este necesară legalizarea
Legalizarea documentelor oficiale nu este necesară, iar ștampila „Apostilă” nu este necesară:
a) atunci când între Serbia și țara în care va fi utilizat documentul oficial există un acord internațional confirmat privind scutirea anumitor documente oficiale de orice legalizare;
b) atunci când documentele emise în Serbia pe bază de reciprocitate efectivă nu sunt supuse legalizării pentru utilizare în orice țară, precum și documentele din acea țară pentru utilizare în Serbia;
c) atunci când autoritatea publică în care va fi utilizat documentul oficial emis în Serbia nu solicită legalizarea;
d) atunci când legalizarea este imposibilă din cauza naturii, caracterului sau tipului documentului oficial (documente de călătorie, cărți de identitate etc.), precum și atunci când documentele oficiale se referă la chestiuni comerciale, de comerț exterior sau vamale, adică însoțesc mărfurile la export și import și sunt emise sau certificate de camera de comerț competentă sau de autoritățile vamale (declarații vamale, facturi, certificate de supraveghere vamală, de origine a mărfurilor, de expediere directă, de consumator final etc.).
Țările cu care Serbia a confirmat acorduri bilaterale privind scutirea reciprocă a documentelor oficiale de legalizare (Notă: în unele acorduri, doar anumite tipuri de documente sunt scutite de legalizare):
| Algeria | Austria | Belgia | Belarus |
| Bosnia și Herțegovina | Bulgaria | Republica Cehă | Slovacia |
| Franța | Grecia | Croația | Italia |
| Irak | Cipru | Ungaria | Macedonia de Nord |
| Polonia | România | Federația Rusă | Muntenegru |
| Ucraina | Slovenia | Mongolia | Emiratele Arabe Unite |